Petrecerea tip “baby shower” la restaurante botez: cine, cand, cum?

Exista restaurante botez care s-au obisnuit deja cu cererile de a organiza mici petreceri pentru bebelusi, acele “baby shower” de peste ocean care incep sa capete popularitate printre romani.

De obicei sora sau una dintre prietenele apropriate ale viitoarei mame organizeaza si plateste petrecerea.

Daca se intampla sa fii tu acea persoana – felicitari! Iata ce trebuie sa stii pentru a organiza o petrecere surpriza de succes pentru bebe.

Cand alegi localul ia in considerare cate persoane vor participa. Fiindca este petrecerea care precede festivitatile oficiale de botez, numarul persoanelor care participa va fi destul de redus, asadar poti cere personalului din restaurante botez sa-ti rezerve un spatiu mai intim, de exemplu o mansarda.

Invitatii vor aduce cadouri pentru bebelus, iar incaperea trebuie sa aiba un spatiu destinat acestora. Unele pot fi destul de voluminoase.

Un detaliu mai delicat in selectarea unor restaurante botez adecvate este toaleta. Aceasta trebuie sa fie foarte curata si trebuie sa verifici acest aspect atunci cand vizitezi localul. Indiferent cat de frumos este restaurantul, daca toaletele sunt murdare, uita de el!

Locatia trebuie sa fie accesibila, atat pe jos, cat si cu masina personala ori transportul in comun. Daca restaurantul ales are parcare proprie, cu atat mai bine.

Mancarea trebuie sa fie adecvata evenimentului, adica viitoarei mamici. Bucatarii care lucreaza la restaurante botez stiu ce sa pregateasca si iti pot oferi variante de meniu pe care sa le personalizezi cu un mic detaliu. Discuta si despre un eventual tort pentru sarbatoriti – unele restaurante vor pregati torul pentru mami si bebe iar tu vei fi scutita de un drum la cofetarie. Nu uita sa discuti modalitatile de servire a mancarii, fiindca unele localuri se preteaza la bufet suedez, altele nu dispun de accesoriile necesare.

Pregatirea unui “baby shower” poate fi stresanta si poate parea costisitoare, insa zambetul viitoarei mamici va face ca totul sa merite, iar momentele petrecute impreuna vor fi de neinlocuit.

Aniversare dulce, dulce

A mai trecut un an. A mai trecut un an dintr-o viata. O zi de nastere ar trebui sa fie un moment fericit in viata oricarei persoane. Asa si este. Toata lumea te suna, iti scrie, te felicita, te „ureaza” de tot binele din lumea asta. Incepand de la sanatate, bucuriii si fericire, toate sunt urari de bine de la oamenii care te cunosc si tin la tine.

Ei bine, mie nu imi mai place acest ritual. Pe de o parte este frumos intrucat esti speciala in ziua respectiva, esti in centrul atentiei, in mijlocul actiunii, pe de alta parte este obositor: trebuie sa fii dragut, sa raspunzi la toate apelurile si mesajele pentru ca asa este frumos si civilizat. Asta am patit si eu acum cateva zile cand, din nou, a trebuit sa fac fata cu brio inca unei aniversari. Am sarbatorit-o trei zile (ca in basmele alea..3 zile si 3 nopti). O zi in familie, o zi la munca si inca una cu prietenele mele mai apropiate. Pune masa, desfa masa, pune-o din nou....si tot asa. Aperitive, fripturi, prajituri, torturi, ca la nunta ce mai! Pe cat de dragut si frumos este sa petreci timpul cu familia, prietenii, sa razi, sa povestesti, sa te simti bine, pe atat de greu si obositor devine acest ritual al serbarii aniversarii. Cred ca am sa ma gandesc mai bine data viitoare, la urmatoarea zi de nastere. 

Am sa o gandesc mai strategic astfel incat sa ma simt eu bine in primul rand, sa ma bucur de ziua mea..si apoi o sa ma gandesc la restul...ca doar o data pe an pot fi pentru o zi intreaga in centrul atentiei!

Chestionare auto pentru categoria E

Chestionarele auto sunt de foarte mare folos, atunci cand vrem sa terminam cu brio o scoala de soferi, insa trebuie sa avem habar de cele potrivite pentru nevoile noastre. Desigur ca legislatia rutiera ne invata inca din primele pagini despre categoriile auto, iar chestionarele sunt si ele facute pe masura. 

Pe internet gasim foarte multe site-uri care ne ofera sansa de a exersa pentru a putea lua testele teoretice. Pentru cei ce vor sa faca teste categoria E nu trebuie decat sa caute pe Google ceea ce au nevoie. Categoria E se refera de fapt la categoriile BE, CE, C1E, D1E, DE, acestea avand fiecare propriile conditii de admitere dupa cum urmeaza: pentru categoria BE facem referire la autovehiculele care au o masa mai mare de 4250 de kilograme si trag o semiremorca sau o remorca cu o greutate mai mare de 750 de kilograme, e necesar sa aveti 18 ani impliniti. Pentru categoria CE autovehiculele sunt cele din categoria C care au o remorca sau o semiremorca cu o greutate mai mare de 750 de kilograme, pentru aceasta e nevoie de varsta de 21 de ani impliniti, pentru categoria C1E trebuie sa aveti 18 ani impliniti iar aici intra autovehiculele care sunt in categoria C1 si au o semiremorca sau o remorca, ce are mai mult de 750 de kilograme insa impreuna cu autovehiculul tragator nu are mai mult de 12.000 de kilograme. Categoria DE necesita varsta de 24 de ani impliniti iar aici intra autovehiculele din categoria D si cu o remorca sau o semiremorca ce are greutatea de peste 750 de kilograme, cu mentiunea ca remorca nu trebuie sa transporte oameni. 

Finalmente, categoria D1E implica varsta de 21 de ani impliniti, iar aici avem autovehicule care fac parte din categoria D1 si au o remorca sau o semiremorca, cu o masa mai mare de 750 de kilograme.

O boala - doua boli!!!!

Nu stiu ce se intampla in ultimul timp ca tot necazuri vin gramada peste mine si parca mintea imi este tot anapoda. Ceata, fum, stropi mari de ploaie, asta e in mintea mea, ori poate ca totul s-a transformat intr-un cer manios care toarna cu lucruri rele. le iau pe toate ca un haz de necaz, ca doar asa-i voia romanului, sa fie optimist, iar la final trag o linie sa vad in ce directie mergem, adica eu cu mine. Despre boala si boli m-am gandit ca trebuie vorbit, caci in sezonul asta rece, plin de vanturi inghetate, oamenii uita sa se mai si protejeze. Asta am facut eu cel putin. Neiesita prea des din casa, invatata la oras, am ajuns sa capat o gripa in doi pasi, mici si simpli, de proportii colosale. Am fost la parinti la tara, iar tara lor e intr-o vale, unde vanturile sunt ca la ele acasa (vara le numesc alizee). Dar cine se poate mandri ca are parinti cu casa-n vale, langa lac si animale? Desigur mandria nu e ea mandrie totala daca nu merg si prea des pe acolo, ceea ce nu prea fac. Timpul…

Si cum am ajuns la acea tara parinteasca, stand o zi prin zona, am zis sa fac si eu cate una alta, ca doar nu o fi foc din cer, si iata ca am pornit la treaba, meseria mea preferata - caratul lemnelor. Adica de spart sau taiat nu le pot taia ca nu imi permite musculatura insa le pot macar cara in cazul in care altul le taie. Si am stat cred nu mai mult de doua ore in vanturile alea din vale si am carat lemne iar la final, am simtit o vaga durere in gat, am zis ca poate o fi de la apa rece. Eh bine, supriza mare a fost ca in ziua aceea am ajuns si la mine acasa, in caldura peretilor de beton, icu picioarele pe gresie sau parchet, deci in oras. Noaptea ce a venit a fost groaznica. Sistemul meu imunitar a fost total doborat, iar boala s-a instalat frumos in mine. O asa gripa de multa vreme nu s-a mai lipit de trupusorul meu. Cert e ca nici cu pastilele nu sunt prea prietena, insa  am incercat. Si am tot incercat.

Problema e ca toate odata nu m-au mai luat iar asta m-a tinut si lipita de pat vreo trei zile adica tuse acuta, voma, dureri de cap, puternice, febra, frisoane, dureri de spate, de solduri, si toate cele ce mai vin odata cu nebuniile astea de boli. De felul meu sunt optimista,nu ma las batuta atat de usor, insa cand am vazut ca mai aveam putin si-mi scuipam si stomacul afara, m-am cam panicat si primul lucru pe care mintea mea l-a demarat a fost sa cred ca incep sa mor incet, desigur urmat de un plans de proportii. Eh, acum, ca toate au mai trecut, iata ca pot rade de acele zile neguroase. partea buna e ca am reusit sa uit si de tigari timp de vreo saptamana, iar partea si mai buna este ca am reusit sa nu mai beau nici cafea. Cine stie, poate asta a fost norocul - sa iau o boala ca sa scap de altele.

Insa morala e urmatoarea - mai bine lucrati la sanatate din timp si protejati-va, iar treaba cu intarirea sistemului imunitar nu e deloc de gluma, mai ales acum iarna. Ghiduri pentru acest lucru gasiti la tot pasul sau mai bine zis la tot netul, deci complicat nu e!

Unde gasesti cele mai mari reduceri la camere de supraveghere

Cu siguranta atunci cand doriti sa va achizitionati o camera de supraveghere sau un sistem mai complex cautati preturi cat mai mici si cat mai accesibile pentru orice buzunar. Nimeni nu poate sa va spuna exact unde anume sa gasiti cele mai mari reduceri la camere de supraveghere si nici cele mai bune preturi, mai ales pentru ca asta difera de la producator la producator. Atunci cand esti insa in cautarea unui sistem mai complex de securitate se poate negocia un pret fie reducerea  cat de nesemnificativa, insa daca tot obtineti o anumita reducere ori un beneficiu in plus tot este bine. Un pont bun ar fi ca atunci cand doriti sa achizitionati aparatura pentru securitate fie vanati ofertele din magazine, cum ar fi http://www.sdsmag.ro, fie mergeti la second handuri unde puteti sa beneficiati de aparatura apropae noua la preturi reduse.

Totusi, cele mai bune variante pentru reduceri la camerele de supraveghere sunt cele online. Puteti compara preturile cat si calitatile unui sistem de supraveghere iar daca nu va convine cel putin nu va bate nimeni la cap ca aceea este varianta la care trebuie sa apelati. Desigur sunt si site-urile specializate unde puteti licita pentru un produs mult mai ieftin dar in cele din urma reducerile la camerele de supraveghere se gasesc acolo unde apar mai multe oferte noi. Avand in vedere ca tehnologia avanseaza pe zi ce trece, nu putem decat sa ne bucuram de promotiile la aparatura mai veche, chiar daca aceasta nu beneficiaza de ultima actualizare, de o functie recent introdusa sau de alte modificari care sunt foarte usor de trecut cu vederea. 

Astfel, daca doriti sa aveti o camera de supraveghere mai putin actualizata, puteti sa o achizitionati la un pret redus, desi diferenta de profesionalism este foarte putin simtita. Probabil doar utilizatorii mai vechi si mai experimentati isi pot da seama de modificarile de ultima ora.

Nepotenia mea de doi anisori

Am o scumpete de nepoata care face numai traznai. Cand era mai mica de abia incepuse sa mearga, parca, parca imi venea sa o bat toata ziua. Mi-am dat apoi seama ca nu-mi plac copii prea mici. Imi plac cei care incep sa puna intrebari, sa aiba mofturi, sa tipe, sa alerge prin casa si sa-mi consume energia. La urma urmei pentru ce e bun un copil? Nu ca sa te zapaceasca? Sa iti umple timpul?

Asta mica se numeste LOLO. Adica atat isi prununta numele, i-a ramas de cand i-am zis eu prima data Lolita, iar apoi s-a transformat in Lolo. E o splendoare de copil. Are doi ani si cateva luni si incep sa cred ca tare as vrea sa nu mai creacsa mai mult de patru ani. Copila asta are un farmec incredibil si nu zic asta pentru ca e a mea. Multi copii au farmec, dar al ei e ceva haotic, ceva lipsit de nivel, de margini, o chestie marunta care i-a amploare pe masura ce deschide ochisorii. Poate sunt si eu fascinata pentru ca niciodata nu am crescut in preajma unui copil.

Nu stiu zau cand voi avea copii, deoacamdata nu am nimic in program, cert este ca pe Lolo asta o iubesc ca pe a mea. Ma doare sufletul cand o aud ca plange chiar daca plange din mofturi. Azi cand am fost la ea nici macar nu m-a bagat in seama pana cand n-am scos o bomboana si un suculet din geanta. Apoi le-a luat si si-a vazut de ale ei.

Eu cred ca totusi ca supararea ei e cu totul alta. Are mai multa nevoie de atentie si acum din pacate timpul meu e mai limitat, nu-mi mai prea permite sa ma duc zile intregi sa ma joc cu ea. Si intamplarea face ca mami a ei a terminat si concediul maternal si a inceput munca. Sta cu “mamai” pe care din cate am cam inteles o goneste mereu. Si cred ca mai era suparata dintr-un motiv: nu l-am dus si pe prietenul ei sa o vada. Prietenul ei e prietenul meu, de fapt, dar atat de mult il iubeste ca n-am putut sa vad gelozie mai mare. Am zis ca am rivala cand se va mari.

Cert e ca mi se rupe sufletul cand vad ca biata Lolo are nevoie mare de companie, nu doar a mea, de a multor oameni care sa-i ofere atentie, de unor oameni care sa-i bage in seama prostiile, sa sara cu ea pe perne, sa deseneze pe pereti si sa se ascunda dupa perdea. Si poate nu neaparat oameni mici ca ea, dar oameni de la care sa vada afectiune, sa simta ca ii ofera timpul si atentia lor, sa simta ea ca e mica printesa a casei sau de ce nu a universului.

Am observat in general la copii mici o frustrare enorma cand isi dau seama ca nu primesc atentia si respectul cuvenit. Iar parintii se intreaba de ce se tavalesc ei pe jos si dau din picioare.

Poi am incercat zau sa le raspund la toti, dar nici unul nu vede motivul. Am auzit adesea replica: “da’ ce ? il conduc io sau el pe mine? ce el m-a facut sau eu pe el” si desigur multe altele asemanatoare. Dar se pare ca parintii nu-si dau seama ca de fapt ei doar trebuie sa isi creasca copii si nu sa si-i conduca, ca micutii au nevoie de o companie nu de un sef, ca pruncii astia trebuie sa auda lucruri frumoase si nu tipete de la parinti atunci cand ei fac vreo boacana.

Ma uitam si zilele trecute la o doamna care mergea cu feciorul ei pe strada, acesta avand nu mai mult de trei ani. Bietul copil voia sa mangaie o pisica iar maica-sa tipa ca ultimul animal sa nu mai punamana pe ea ca ea se grabeste. Poi cum sa nu se tavaleasca copilul ala pe jos si sa zbiere daca are de la cine sa invete? In plus el nu vrea decat sa atraga atentia. Se simte neglijat…

Spun asta pentru ca iata, nepotenia mea care are si ea doi ani si cateva luni e cam pe culmile datului din picioare daca nu i se cumpara ceva ce vrea ea, dar numai in fata parintilor. Cu mine e o scumpete. Si ma intreaba maica-sa de ce e asa cuminte in preajma mea? Stau si ma intreb eu - oare nu e vizibil, avand in vedere ca saraca abia daca e scoasa afara 30 de minute pe zi si vrea sa vada cat mai multi oameni, cat mai multe locuri, cat mai multa agitatie, lucruri pe care eu i le ofer gratis nu pe criteriul: “daca nu esti cuminte, nu pupi aia”.

Controversatul offside

Unul dintre aspectele care a creat de-a lungul timpului cele mai multe controverse legate de regulile jocului de fotbal este offside-ul. Desi au trecut multe zeci de ani de cand acest sport se joaca la cel mai inalt nivel si de cand exista foruri nationale si internationale care sa il reglementeze, inca mai exista faze discutabile de offside intr-un meci de fotbal si puncte de vedere diferite vis-a-vis de o faza sau alta.

Elementele legii offside-ului, asa cum sunt ele stipulate de FIFA sunt urmatoarele: un jucator este in pozitie de offside daca se afla mai aproape de linia portii adverse decat mingea, dar si decat penultimul adversar, in momentul in care mingea este in posesia unui jucator din echipa sa. Nu este offside daca acest jucator se afla in propria sa jumatate de teren. De asemenea, jucatorul nu se afla in pozitie de offside daca se afla pe aceeasi linie cu ultimii doi jucatori ai echipei adverse.

FIFA face, insa, o precizare cu privire la regula potrivit careia un jucator nu trebuie sa se afle mai aproape decat mingea sau decat ultimul jucator al echipei adverse de linia portii adverse. Precizarea FIFA este ca mainile nu intra in aceasta regula, astfel daca mainile jucatorului sunt in fata corpului si orientate catre poarta nu inseamna ca se afla in pozitie de offside daca este pe linie cu un alt jucator al echipei adverse. Picioarele, in schimb, nu trebuie sa depaseasca linia pe care este ultimul jucator advers.

Scopul acestei reguli, a offside-ului, este aceea de a nu permite jucatorilor unei echipe sa isi creeze avantaje foarte mari inaintand pana la a fi singuri cu portarul advers, in asteptarea unei pase care sa ii permita sa inscrie. Astfel, daca nu ar exista legea offside-ului, dinamica jocului de fotbal ar fi alta si probabil ca s-ar inscrie mult mai multe goluri decat vedem astazi pe tabelele de marcaj.

Aluat de pizza fraged

Aluatul de pizza prezentat in urmatoarele randuri este foarte fraged si, din punctul meu de vedere, se apropie cel mai mult de cel original.

Pentru a pregati aluatul avem nevoie de 650 grame de faina, 500 ml de lapte, patru linguri de ulei de masline, 25 grame de drojdie proaspata, o lingura de zahar si 15 grame de sare.

Faina se amesteca cu drojdia (peste care se pune o lingura de zahar, se lasa cateva minute apoi se amesteca; va rezulta o „drojdie lichida”) si se amesteca. Se pune uleiul, sarea si laptele (putin cate putin). Amestecam bine pana cand se formeaza un aluat de pizza obisnuit. Se imparte in doua bilute care le acoperim cu folie alimentara si le dam la frigider. Daca nu avem nevoie de atat de mult aluat de pizza, biluta de care nu avem nevoie o putem baga in congelator pana cand vrem sa preparam din nou pizza. Se pastreaza foarte bine la congelator, problema este ca mai intai trebuie scoasa mai devreme afara si dezghetata la temperatura camerei. Apoi, o introducem din nou la frigider, deoarece aluatul trebuie sa fie rece atunci cand il intindem; doar in acest mod se intinde mai usor, altfel ne vom chinui ceva timp.

Cu toate aceste indicatii, intinderea aluatului presupune un efort in plus, insa merita, pentru ca rezultatul este gustos si bun.